Ianuarie

Nu imi place iarna. Nu imi place frigul. Imi plac toate celelalte anotimpuri, dar iarna nu mai are farmec pentru mine din adolescenta. In copilarie prima zapada era motiv de bucurie iar iernile petrecute la bunici cand nu ma puteam dezlipi de partie si de sanie erau minunate. Insa odata ce am crescut si am descoperit orasul mohorat si nametii prin care trebuia sa ma deplasez iarna in drum spre liceu, am pierdut orice simpatie pentru cele 4 luni de iarna. Daca in noiembrie si in decembrie sunt cu gandul la sarbatori si la cadouri, in ianuarie si februarie intru intr-o stare de melancolie si depresie in care  ma gandesc mai mult ca de obicei la ce nu am, la ce as vrea sa am si de aici mintea imi zboara la primavara, si incep sa traiesc intr-o continua asteptare… astept zilele cu soare pentru ca atunci va fi mai bine. (Nu imi place sa traiesc in asteptare deoarece pierd lucrurile frumoase care se intampla in jurul meu si timpul oricum trece prea repede ca sa il irosesc asteptand sa treaca.)

Anul acesta, in acest ianuarie, nu ma mai regasesc in descrierea de mai sus. De ce? Din cauza unui text pe care l-am citit iarna aceasta si pe care mi l-am amintit azi, intr-o zi mohorata de ianuarie cu foarte multa ceata. Textul este din cartea Dincolo de bine, dincolo de rau scrisa de Alice Nastase si Aurora Liiceanu. (Merci, Bibi!) O sa il redau mai jos si sper sa aiba acelasi efect si asupra voastra. Enjoy!!!

“Mi-e draga luna ianuarie pentru ca sifonierul e burdusit cu toate cadourile care l-au facut pe decembrie suportabil. Pentru ca intotdeauna in ianuarie ninge disperat si gasesc in ninsoare pretextul de a ma cuibari in brate fierbinti. Pentru ca neinceputul calendar imi da iluzia de tinerete. Pentru ca cineva drag e nascut in ianuarie. Pentru ca mi-am facut deliciosul obicei sa indraznesc in ianuarie ceea ce nu as cugeta vreodata sa visez in august. Si pentru ca toate minciunile inceputului de an sunt atat de parfumate si de dulci si frumoase, incat as vrea sa traiesc pe planeta Ianuarie, un loc in care de fiecare data cand se intalnesc oamenii se bucura, se saruta si isi spun << La multi ani!>>” ( Alice Nastase)